Vertijul și amețeala pot avea cauze ORL frecvente, precum vertijul pozițional benign, boala Ménière, labirintita sau dopul de cerumen. Dacă simptomele sunt intense, recurente, apar cu auz redus, țiuit, greață severă sau tulburări neurologice, este important să mergi la specialist.
Vertijul și amețeala sunt simptome des întâlnite, dar nu înseamnă întotdeauna același lucru. Amețeala este un termen general pentru o senzație de instabilitate, cap gol sau dezechilibru, în timp ce vertijul descrie mai ales senzația falsă că totul se învârte în jurul tău. În multe cazuri, cauza este la nivelul urechii interne, motiv pentru care evaluarea ORL poate fi esențială.
Deși unele episoade trec rapid și nu indică o problemă gravă, altele pot semnala o afecțiune care necesită tratament. Înțelegerea cauzelor frecvente și a semnelor de alarmă te ajută să știi când e suficientă monitorizarea și când este momentul să mergi la specialist.
Vertijul apare de obicei ca o senzație de rotație sau de mișcare a mediului înconjurător, chiar dacă persoana stă pe loc. Poate fi însoțit de greață, vărsături, transpirații și dificultate la mers. Amețeala, în schimb, este mai vagă: unii pacienți o descriu ca slăbiciune, cap ușor, nesiguranță la mers sau senzația că leșină.
Diferența este importantă deoarece vertijul sugerează mai des o cauză din urechea internă sau din sistemul de echilibru, în timp ce amețeala generală poate avea și alte cauze, inclusiv cardiovasculare, metabolice sau neurologice.

Este una dintre cele mai frecvente cauze de vertij. Apare când otoliții din urechea internă se deplasează și provoacă episoade scurte de vertij declanșate de schimbarea poziției capului, de exemplu când te ridici din pat, te apleci sau te întorci în timpul somnului. Crizele durează de obicei puțin, dar pot fi foarte neplăcute.
Această afecțiune a urechii interne poate provoca episoade de vertij care apar în crize, asociate frecvent cu țiuit în ureche, senzație de ureche înfundată și scăderea auzului, uneori fluctuantă. Simptomele pot reveni în timp și necesită evaluare ORL pentru diagnostic și plan de tratament.
Inflamația structurilor vestibulare poate apărea după o infecție virală sau, mai rar, bacteriană. Labirintita poate asocia vertij intens și tulburări auditive, în timp ce neurita vestibulară produce mai ales vertij important fără afectarea auzului. În ambele situații, simptomele pot fi bruște și pot dura zile.
Otita medie, mai ales când este însoțită de presiune în ureche, durere sau scăderea auzului, poate fi asociată cu amețeală. La copii și adulți, infecțiile de ureche pot afecta temporar echilibrul și necesită tratament adecvat, mai ales dacă simptomele persistă.
Un dop de cerumen poate da senzația de ureche înfundată, auz diminuat și, uneori, dezechilibru sau amețeală. Deși nu este o cauză de vertij sever în majoritatea cazurilor, este frecventă și se rezolvă prin îndepărtarea corectă a cerumenului la cabinet.
Nu orice amețeală are origine în ureche. Tensiunea arterială scăzută, deshidratarea, anemia, hipoglicemia, efectele unor medicamente, anxietatea sau afecțiunile neurologice pot produce simptome asemănătoare. De aceea, dacă tabloul clinic nu este clar, medicul ORL poate recomanda investigații suplimentare sau trimitere către alte specialități.
Este recomandat consultul ORL dacă vertijul sau amețeala:
Evaluarea este și mai importantă dacă există episoade repetate care te împiedică să lucrezi, să conduci sau să îți desfășori normal activitățile. Un consult ORL poate ajuta la stabilirea cauzei și la orientarea tratamentului potrivit.
Caută ajutor medical de urgență dacă amețeala sau vertijul apar împreună cu slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, vedere dublă, durere de cap severă și bruscă, pierderea conștienței sau dificultăți majore de mers. Aceste semne pot indica o cauză neurologică și nu trebuie ignorate.

Consultul începe, de obicei, cu o discuție detaliată despre debutul simptomelor, durata episoadelor, factorii declanșatori și simptomele asociate. Medicul examinează urechea, nasul și gâtul și poate recomanda teste de auz, manevre de poziționare sau alte investigații vestibulare, în funcție de suspiciune.
În unele cazuri, tratamentul include manevre specifice pentru vertijul pozițional, medicație pentru controlul simptomelor, tratamentul infecției sau recomandări privind stilul de viață. Dacă sunt semne că problema nu este exclusiv ORL, medicul poate orienta pacientul către neurologie sau alte specialități.
Până la evaluarea medicală, este util să eviți mișcările bruște ale capului, să te hidratezi și să nu conduci dacă ai episoade active de vertij. Notează când apar simptomele, cât durează și ce le declanșează; aceste informații îl ajută pe medic să ajungă mai repede la diagnostic.
Vertijul și amețeala nu trebuie ignorate dacă reapar, se asociază cu simptome auditive sau îți afectează siguranța. O evaluare ORL corectă poate clarifica sursa problemei și poate ghida tratamentul potrivit pentru situația ta.
Vertijul este senzația că totul se învârte, iar amețeala este un termen mai general pentru instabilitate, cap gol sau dezechilibru.
Da. Urechea internă are un rol important în echilibru, iar afecțiuni precum vertijul pozițional benign, boala Ménière sau labirintita pot provoca vertij și amețeală.
Poate da mai ales senzație de ureche înfundată, auz redus și dezechilibru. Dacă simptomele sunt importante sau persistă, este bine să fii evaluat de un medic.
Când simptomele se repetă, durează, sunt intense sau apar cu scăderea auzului, țiuit, durere de ureche ori după o infecție.
Dacă amețeala apare cu slăbiciune pe o parte, vorbire neclară, vedere dublă, durere de cap severă sau pierderea conștienței, mergi de urgență la spital.
Treatments are delivered at our JCI-accredited hospitals — Acıbadem International