Tumora cerebrală poate da simptome precum dureri de cap persistente, greață, crize epileptice, tulburări de vedere, vorbire sau mers și schimbări de comportament. Diagnosticul se bazează pe consult neurologic și imagistică, iar tratamentul poate include chirurgie, radioterapie și/sau chimioterapie, în funcție de tipul și localizarea tumorii.
Tumora cerebrală este o formațiune care apare în interiorul craniului și poate fi benignă sau malignă. Unele tumori pornesc direct din țesutul cerebral, iar altele apar prin extinderea unor cancere din alte zone ale corpului. Simptomele depind de dimensiune, localizare, viteză de creștere și de presiunea pe care o exercită asupra creierului.
Nu toate durerile de cap sau amețelile înseamnă tumora cerebrală. Totuși, anumite semne neurologice persistente sau în agravare trebuie evaluate medical cât mai repede.

Manifestările pot fi subtile la început și pot semăna cu alte afecțiuni. Semnele care impun consult medical rapid includ:
La copii, semnele pot include iritabilitate, oboseală neobișnuită, modificări ale mersului, vărsături recurente sau creșterea în circumferință a capului la sugari. În orice vârstă, simptomele progresive necesită evaluare neurologică.
Diagnosticul începe cu discuția despre simptome, antecedente medicale și un examen neurologic complet. Medicul urmărește forța musculară, reflexele, sensibilitatea, coordonarea, vorbirea, vederea și starea de conștiență.
Imagistica este esențială. De obicei, examenul de primă intenție este rezonanța magnetică nucleară (RMN) cerebrală, deoarece oferă detalii foarte bune despre localizarea și caracteristicile tumorii. Tomografia computerizată (CT) poate fi folosită în urgență sau atunci când RMN-ul nu este disponibil ori nu poate fi efectuat. În unele situații, medicul poate recomanda imagistică suplimentară pentru a evalua extinderea bolii.
În multe cazuri, tipul exact de tumoră nu poate fi stabilit doar prin imagistică. O biopsie sau îndepărtarea chirurgicală a unei părți din tumoră permite analiza la microscop și, uneori, teste suplimentare care ghidează tratamentul. Rezultatul histopatologic ajută echipa medicală să decidă strategia terapeutică și să estimeze riscurile.
În funcție de situație, pot fi necesare analize de sânge, evaluare endocrinologică, teste de vedere, evaluare cognitivă sau investigații pentru a exclude o sursă de cancer în altă parte a corpului. Planul de diagnostic este personalizat și poate implica neurolog, neurochirurg, oncolog și radiolog.
Tratamentul depinde de tipul tumorii, dimensiune, localizare, gradul de agresivitate și starea generală a pacientului. De multe ori, scopul este reducerea simptomelor, controlul creșterii tumorii și protejarea funcțiilor neurologice.
Unele tumori cu creștere lentă și fără simptome importante pot fi monitorizate prin consulturi și RMN repetate. Această opțiune este aleasă atunci când riscul unei intervenții imediate depășește beneficiul așteptat.
Neurochirurgia poate fi recomandată pentru a îndepărta complet tumora sau pentru a reduce volumul ei. Uneori, operația ameliorează presiunea intracraniană și simptomele asociate. Nu toate tumorile pot fi scoase integral, mai ales dacă se află în zone cerebrale sensibile. Chirurgul urmărește echilibrul dintre extirpare și protejarea funcțiilor vitale.
Radioterapia folosește fascicule de energie pentru a distruge celulele tumorale sau a încetini creșterea lor. Poate fi utilizată după operație, înainte de operație în situații selectate sau ca tratament principal atunci când intervenția chirurgicală nu este posibilă. Tipul de radioterapie este ales în funcție de localizare și de caracteristicile tumorii.
Anumite tumori cerebrale răspund la chimioterapie sau la tratamente țintite. Schema depinde de diagnostic, de profilul molecular al tumorii și de recomandările echipei oncologice. Uneori, medicamentele sunt folosite împreună cu radioterapia pentru un control mai bun al bolii.
Pe lângă tratamentul specific, pot fi necesare medicamente pentru reducerea edemului cerebral, controlul crizelor epileptice sau ameliorarea durerii. Recuperarea neurologică, logopedia, kinetoterapia și terapia ocupațională pot ajuta la recâștigarea independenței după intervenție sau după perioada de tratament.

Solicită asistență medicală de urgență dacă apar convulsii, slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, tulburări severe de vorbire, somnolență marcată, confuzie accentuată sau o durere de cap foarte intensă, diferită de cea obișnuită. Acestea pot indica o problemă neurologică gravă care necesită evaluare imediată.
Notează când au apărut simptomele, cât durează și dacă se agravează. Spune medicului ce medicamente iei, ce boli ai și dacă există antecedente de cancer în familie sau personal. Nu amâna consultul doar pentru că simptomele par să vină și să plece; în bolile neurologice, evoluția în timp este un indiciu important.
Un diagnostic corect și o intervenție potrivită necesită colaborare între pacient și echipa medicală. Cu cât evaluarea are loc mai devreme, cu atât planul terapeutic poate fi mai bine adaptat situației tale.
Durerile de cap persistente, crizele epileptice, greața, tulburările de vedere, slăbiciunea pe o parte, problemele de vorbire și schimbările de comportament pot fi semne de alarmă.
Diagnosticul se bazează pe examen neurologic, RMN sau CT și, de multe ori, pe analiza histopatologică a unei probe prelevate prin biopsie sau chirurgie.
Nu. În unele cazuri, medicii recomandă supraveghere activă, radioterapie, tratament medicamentos sau o combinație de metode, în funcție de tipul și localizarea tumorii.
Mergi de urgență dacă apar convulsii, slăbiciune bruscă, confuzie severă, dificultăți mari de vorbire, somnolență accentuată sau o durere de cap foarte intensă și nou apărută.
Da. La copii pot apărea vărsături recurente, iritabilitate, mers nesigur, oboseală neobișnuită sau modificări ale capului la sugari, pe lângă semnele neurologice generale.
Treatments are delivered at our JCI-accredited hospitals — Acıbadem International