Transplantul de măduvă osoasă este recomandat în unele boli grave ale sângelui și măduvei, când alte tratamente nu sunt suficiente sau când există o șansă reală de control mai bun al bolii. Potrivirea depinde de diagnostic, stadiul bolii, starea generală de sănătate și disponibilitatea unui donator sau a propriilor celule stem.
Transplantul de măduvă osoasă, numit mai corect transplant de celule stem hematopoietice, este o procedură complexă folosită pentru a trata anumite boli ale sângelui și ale sistemului imunitar. Nu este indicat tuturor pacienților, iar decizia se ia după o evaluare atentă, realizată de o echipă multidisciplinară.
Deși numele sugerează că se transplantează „măduvă”, în practică se administrează celule stem sănătoase, care pot reface producția normală de celule sangvine. Pentru unii pacienți, acest tratament poate oferi cea mai bună opțiune de control al bolii; pentru alții, riscurile depășesc beneficiile.
Transplantul poate fi recomandat atunci când boala afectează grav măduva osoasă sau când tratamentele obișnuite, cum ar fi chimioterapia, terapiile țintite sau imunoterapia, nu sunt suficiente. El poate fi luat în calcul și atunci când există un risc mare ca boala să revină.
În general, transplantul este utilizat în două scopuri:
În unele situații, transplantul este recomandat după ce boala a răspuns parțial la tratament, iar în altele după ce a intrat în remisie. Momentul potrivit depinde de tipul bolii, de agresivitatea ei și de obiectivele tratamentului.

Nu orice pacient cu o boală hematologică este candidat pentru transplant. Potrivirea se stabilește individual și ține cont de mai mulți factori clinici.
Există două tipuri principale de transplant:
Transplantul autolog este folosit mai ales în boli precum mielomul multiplu sau anumite limfoame. Transplantul alogenic poate fi preferat în leucemii și alte boli în care este importantă și înlocuirea sistemului hematopoietic bolnav, nu doar refacerea acestuia.
Procedura poate să nu fie potrivită dacă există o infecție severă activă, dacă organele vitale sunt prea afectate sau dacă starea generală nu permite administrarea tratamentului de pregătire. De asemenea, anumite boli asociate pot crește prea mult riscul complicațiilor.
În astfel de cazuri, medicul poate recomanda tratamente alternative sau poate amâna transplantul până când riscurile devin mai mici.
Evaluarea înainte de transplant este detaliată și poate include analize de sânge, testarea funcției organelor, investigații imagistice și consulturi de specialitate. De multe ori, se analizează și istoricul infecțiilor, tratamentele primite anterior și posibilitatea de a găsi un donator potrivit.
Pacientul discută cu hematologul despre beneficiile așteptate, riscuri, durata spitalizării și îngrijirea necesară după procedură. Este important ca decizia să fie luată informat, cu înțelegerea clară a obiectivelor tratamentului.
Dacă transplantul este recomandat, urmează etapa de pregătire. Aceasta poate include tratamente menite să reducă boala și să permită celulelor stem noi să se prindă și să funcționeze corect. Recuperarea poate fi lentă și necesită monitorizare atentă pentru infecții, sângerări și alte complicații.
După transplant, controalele regulate sunt esențiale. Echipa medicală urmărește refacerea măduvei, apariția efectelor adverse și necesarul de medicamente pentru prevenirea complicațiilor, mai ales în cazul transplantului alogenic.

Transplantul de măduvă osoasă este recomandat în anumite boli grave ale sângelui, când beneficiile pot depăși riscurile. Potrivirea depinde de diagnostic, răspunsul la tratament, starea generală și tipul de transplant disponibil. O evaluare specializată este esențială pentru a stabili dacă această opțiune este potrivită pentru tine.
Este o procedură prin care se administrează celule stem hematopoietice sănătoase pentru a reface producția normală de celule ale sângelui și ale sistemului imunitar.
Nu. Necesitatea depinde de tipul leucemiei, de stadiul bolii, de răspunsul la tratament și de riscul de recidivă.
În transplantul autolog se folosesc propriile celule stem ale pacientului, iar în transplantul alogenic celulele provin de la un donator compatibil.
Decizia este luată de medicul hematolog împreună cu echipa de transplant, după analize și evaluarea funcției organelor și a stării generale de sănătate.
Nu există o limită unică pentru toți pacienții; contează mai ales starea generală, funcția organelor și riscul individual al procedurii.
Treatments are delivered at our JCI-accredited hospitals — Acıbadem International