Teama de Covid-19 poate întârzia periculos diagnosticul de cancer de sân
Experții ACIBADEM spun că tratamentele actuale pot învinge boala în stadii incipiente, așadar diagnosticarea rapidă este esențială
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femei – cifrele actuale spun că 1 din 8 femei va suferi de-a lungul vieții de cancer de sân. Oricât de înspăimântător ar suna diagnosticul, dacă el este pus devreme în evoluția bolii, iar tratamentele moderne sunt aplicate, șansele de vindecare ajung și la 90%. Această diagnosticare precoce este însă amenințată de situația momentului: ne aflăm în plină pandemie, iar teama infectării cu coronavirus le poate face pe multe femei să amâne screeningul anual sau vizita la medic, deși poate observă simptome care le dau de gândit. Nu este timp de pierdut, le transmit experții, care subliniază importanța unui diagnostic pus în stadii cât mai incipiente, pentru a crește șansele în lupta cu maladia. Programările anuale de check-up mamar nu trebuie anulate, iar dincolo de acest calendar, o vizită la medic se impune la apariția unor simptome alarmante. Expertul în oncologie Gökhan Demir de la Acıbadem Healthcare Group ne vorbește despre terapiile moderne în cancerul mamar, despre factori de risc și ce stă în puterea noastră la capitolul prevenție.
Cancerul de sân – factori de risc și prevenție
În opinia Profesorului Demir, expert ACIBADEM, factorii de risc care duc la creșterea necontrolată a celulelor mamare, deci la apariția cancerului de sân includ prima menstruație apărută la vârstă mică, menopauza târzie, lipsa sarcinilor – femeile care nu au avut copii, lipsa alăptării și terapii hormonale pe termen lung luate fără supraveghere – cum sunt, de pildă, anticoncepționalele. Lista include, de asemenea, sedentarismul, somnul neregulat, expunerea prelungită la lumină artificială pe timp de noapte, greutatea corporala excesivă, precum și consumul mare de alcool și grăsimi animale.
Ca măsuri de prevenție, doctorul Gökhan Demir ne sfătuiește să menținem o greutate corporală în limitele sănătoase, să facem exerciții fizice în mod regulat, să mâncăm predominant o dietă mediteraneană, să consumăm cantități mici de zahăr și sare, să evităm prea multe grăsimi animale și alimente procesate și să consumăm alcool cu moderație. Cu toate acestea, Profesorul Demir, subliniază faptul că femeile care au avut în familie pe cineva diagnosticat cu cancer de sân, eventual la o vârstă tânără, prezintă un risc mai mare, chiar dacă respectă recomandările de prevenție.
„Cancerul de sân nu provoacă niciun simptom în stadiul incipient. Pe măsură ce tumora crește, pot apărea simptome, cum ar fi un nodul palpabil care poate provoca sau nu durere, mameloane retractate, scurgeri de sânge din mameloane și ganglioni limfatici măriți la axile, precum și roșeață, căldură și apariția unui model de coajă de portocală pe pielea sânului. Scopul nostru este să diagnosticăm tumora într-un stadiu incipient, înainte ca aceste simptome să se dezvolte, în timp ce ea este limitată la țesutul mamar. Acest lucru se poate face numai prin screening, prin investigații imagistice făcute regulat.”
Însă multe femei au tendința de a amâna vizita la medic, în special în această perioadă de pandemie, din cauza fricii de infecție cu Covid-19. Profesorul Demir crede că autopalparea este extrem de importantă, iar cel mai mic semnal de alarmă trebuie să aducă pacienta la medic, fără întârziere.
Tratamentul, decis în funcție de tipul și stadiul cancerului
Tratamentele disponibile pentru pacientele diagnosticate cu cancer de sân s-au schimbat enorm în ultimii ani, medicii având acum la dispoziție arme extrem de puternice și de precise în lupta cu boala. „Deținem în prezent un arsenal foarte bogat pe care îl putem folosi în tratamentul cancerului de sân – chirurgia, radioterapia, chimioterapia, hormonoterapia, imunoterapia, terapiile țintite, toate ne sunt la îndemână”, spune profesorul Gökhan Demir, care precizează că alegerea unei modalități de tratament depinde de stadiul bolii.
Tratamentul poate începe cu o intervenție chirurgicală dacă tumora este limitată la sân și nu s-a răspândit la ganglionii limfatici. Dacă, în trecut, medicii excizau întregul sân și toți ganglionii limfatici ai axilei, profesorul Gökhan Demir spune că „Acum, sânul este parțial îndepărtat și ganglionii limfatici axilari sunt lăsați neatinși, cu metode de conservare a sânilor la majoritatea pacientelor. Această tehnică, numită tehnica ganglionului-santinelă, a redus semnificativ numărul de intervenții chirurgicale axilare inutile”.
Chimioterapiile și intervențiile chirurgicale pentru conservarea sânilor sunt luate în considerare pentru nodulii mari sau tumorile care s-au răspândit local la ganglionii limfatici axilari. În funcție de caracteristicile tumorii îndepărtate chirurgical, se decid terapiile de prevenire a recidivelor. Astfel de terapii preventive includ chimioterapia, terapiile țintite, radioterapia și terapiile hormonale. Profesorul Demir este de părere că nu este important să se îndepărteze chirurgical tumora mamară, dacă boala s-a răspândit deja în alte organe – în acest caz chimioterapia modernă (cu efecte secundare tot mai scăzute), terapia hormonală, terapiile țintite ar trebui luate în considerare în primul rând. Expertul oncolog ACIBADEM adaugă faptul că cele mai importante evoluții recente în tratarea cancerului de sân provin din „combinația de terapii hormonale, terapii țintite și utilizarea imunoterapiei pentru anumite tumori de sân”. Soluții, așadar, se găsesc – mai multe ca oricând în medicină, important este un diagnostic timpuriu care să maximizeze șansele de vindecare.
