Alegerea între proteză totală sau parțială de genunchi depinde de cât de extinsă este artroza, de localizarea durerii și de starea ligamentelor și a osului. Medicul ortoped recomandă soluția care se potrivește cel mai bine anatomiei și obiectivelor tale funcționale, după consult, imagistică și evaluare generală.
Atunci când durerea de genunchi devine persistentă și tratamentele conservatoare nu mai oferă suficient ajutor, chirurgia poate fi o opțiune. Una dintre cele mai importante decizii este alegerea între o proteză totală sau parțială de genunchi. Această alegere nu este identică pentru toți pacienții, ci se bazează pe localizarea leziunilor, severitatea simptomelor și caracteristicile articulației.
Proteza de genunchi este un implant care înlocuiește suprafețele articulare uzate sau afectate de boală. Scopul este reducerea durerii, îmbunătățirea mobilității și recâștigarea funcției de zi cu zi. În funcție de cât de mult este afectată articulația, medicul poate recomanda o proteză totală sau una parțială.

Proteza totală de genunchi înlocuiește mai multe compartimente ale articulației. Este aleasă de obicei când uzura este răspândită sau când există deformări și afectare complexă. Proteza parțială de genunchi, numită și proteză unicompartimentală, înlocuiește doar o singură zonă afectată, de regulă compartimentul intern, extern sau patelofemural.
Pe scurt, proteza parțială păstrează mai mult din structura naturală a genunchiului, iar proteza totală tratează o afectare mai extinsă. Alegerea corectă depinde de cât de bine se potrivesc aceste opțiuni cu situația medicală reală.
Proteza parțială poate fi o opțiune atunci când uzura este limitată la un singur compartiment și restul articulației este relativ bine conservat. În general, medicul analizează dacă:
În anumite situații, această variantă poate permite o recuperare funcțională mai rapidă și o senzație mai apropiată de mișcarea naturală a genunchiului. Totuși, nu este potrivită pentru orice pacient.
Proteza totală este preferată când artroza afectează mai multe compartimente ale genunchiului sau când există deformări importante, durere constantă și limitare semnificativă a mersului. Poate fi luată în considerare și dacă există rigiditate marcată, instabilitate sau modificări osoase mai avansate.
Este soluția mai frecvent utilizată atunci când medicul apreciază că înlocuirea unei singure zone nu ar rezolva suficient problema. În astfel de cazuri, o proteză totală poate oferi o abordare mai cuprinzătoare a durerii și funcției articulare.
Alegerea între proteză totală și parțială nu se face doar pe baza radiografiei. Medicul ortoped ia în calcul mai mulți factori:
De asemenea, contează obiectivele pacientului: mersul pe distanțe mai lungi, urcatul scărilor, revenirea la activități obișnuite și nivelul de confort dorit în viața de zi cu zi.
Înainte de intervenție, sunt necesare evaluări clinice și imagistice. De obicei, medicul recomandă radiografii în poziție de sprijin, iar în unele cazuri poate solicita și alte investigații pentru a înțelege mai bine starea articulației. Examinarea fizică este esențială pentru a verifica mobilitatea, durerea, stabilitatea și alinierea genunchiului.
Pe baza acestor date, chirurgul poate stabili dacă problema este limitată la un singur compartiment sau dacă este mai potrivită o proteză totală.
În consultație, este util să întrebi ce compartiment al genunchiului este afectat, de ce este recomandată o anumită proteză și ce alternative există. Poți discuta despre perioada de recuperare, restricțiile postoperatorii, riscurile generale ale intervenției și pașii de reabilitare.
Un plan bun de tratament se construiește împreună cu echipa medicală. Nu te baza doar pe faptul că o opțiune este „mai mică” sau „mai mare”; important este să fie potrivită pentru genunchiul tău și pentru nevoile tale funcționale.

După intervenție, recuperarea are un rol esențial. Fizioterapia, mobilizarea corectă și respectarea indicațiilor medicale ajută la reluarea treptată a mersului și a activităților zilnice. Durata și ritmul recuperării diferă de la un pacient la altul și depind de tipul protezei, starea generală și implicarea în programul de reabilitare.
Este important să ai așteptări realiste: scopul este reducerea durerii și îmbunătățirea funcției, nu revenirea la un genunchi identic cu cel natural.
Alegerea între proteză totală sau parțială de genunchi se face individual, pe baza extinderii bolii, stabilității articulației și obiectivelor tale de recuperare. Cel mai bun pas este evaluarea la medicul ortoped, care poate recomanda soluția cea mai potrivită după examinare completă și discuție clară despre beneficiile și limitele fiecărei variante.
Decizia se bazează pe localizarea uzurii, severitatea simptomelor, stabilitatea ligamentelor și evaluarea imagistică. Doar medicul ortoped poate stabili opțiunea potrivită după consult.
Poate fi mai puțin extinsă ca intervenție, dar nu este automat potrivită pentru toată lumea. Este indicată doar când afectarea este limitată la un singur compartiment.
Mulți pacienți își reiau treptat activitățile zilnice după recuperare, însă ritmul diferă de la o persoană la alta. Respectarea programului de reabilitare este importantă.
Proteza este concepută pentru utilizare pe termen lung, dar durata de funcționare poate varia. Controlul periodic și îngrijirea corectă sunt importante.
În unele situații, dacă boala progresează, poate fi necesară o reevaluare și o altă strategie chirurgicală. Medicul va discuta această posibilitate înainte de operație.
Treatments are delivered at our JCI-accredited hospitals — Acıbadem International