Prof. dr. Alper Kaya: tehnici moderne pentru leziuni de menisc, ligament, cartilagii
Fie că sunt tineri și s-au accidentat în timpul practicării activităților sportive, fie că se confruntă cu problemele inerente vârstei a treia, pacienții care ajung în serviciile de ortopedie din cadrul clinicilor ACIBADEM se bucură de cea mai bună îngrijire datorită experienței medicilor, investigațiilor cu aparate performante și terapiilor de ultimă generație care pot reda mobilitatea și capacitatea de mișcare. Profesorul Alper Kaya, specialist în tratarea leziunilor sportive, afecțiunilor șoldului și în intervenții chirurgicale destinate genunchiului, expune tratamentele ultramoderne disponibile la ACIBADEM și situațiile când sunt acestea recomandate.
Care sunt cele mai frecvente probleme pe care le diagnosticați la pacienți, la nivelul genunchiului, fie că fac sau nu sport?
Prof. dr. Alper Kaya: Avem două categorii de pacienți: în prima intră persoanele tinere, active, care fac sport, iar în cea de-a doua, încadrăm persoanele în vârstă. Aceste două categorii se confruntă cu probleme diferite: cei care practică sporturi recreaționale sau de week-end fac leziuni la nivelul cartilagiilor, meniscului și ligamentelor. Persoanele mai în vârstă ajung la noi pentru că se confruntă cu probleme ale cartilagiilor, artrită degenerativă, osteoartrita. În practica mea, ajung și pacieții tineri cu rupturi ale ligamentelor încrucișate ca urmare a accidentărilor sportive. În funcție de tipul de problemă, putem recomanda terapii de recuperare, medicamente antiinflamatoare, injecții și intervenții chirurgicale. Există pacienți tineri la care afectările meniscului nu se pot rezolvate prin fizioterapie sau alte tratamente așa că trebuie să intervenim chirurgical. Dar întotdeauna încerc să repar meniscul, nu să-l îndepărtez complet.
De ce nu este indicată îndepărtarea meniscului lezat?
Prof. dr. Alper Kaya: În anii ’80, standardul de aur în chirurgia meniscului era meniscectomia. Pratic, se deschidea articulația și se scotea meniscul. Este o intervenție cu multe efecte negative pentru că meniscul are o mulțime de roluri: suportă greutatea corpului, o distribuie în articulație, previne degenerarea cartilaginoasă, oferă stabilitate și încă multe alte funcții. În cazul în care meniscul este îndepărtat, o parte din atribuții sunt preluate de cartilagiu care poate fi copleșit pentru că îmbătrânește, suferă un proces de degenerare, așa că meniscul este foarte important.
Deci este posibil să trăim fără menisc pentru că o vreme este suplinit de cartilagii, dar apoi, acestea suferă modificări și ajungem din nou la medic?
Prof. dr. Alper Kaya: Exact, în anii ’80 încă se îndepărta meniscul, dar din anii ’90, au început să se facă intervențiile artrostopice pentru leziunile meniscului. Acestea diferă de intervențiile deschise pentru că prin acestea, se îndepărtează doar porțiunea afectată a meniscului. În anii 2000, a început să fie luată în calcul repararea meniscului, iar eu, la ora actuală, în practica medicală, nu mai îndepărtez meniscurile, ci le repar, chiar și la persoanele de 50 de ani.
Și cum reparați, efectiv, meniscurile?
Prof. dr. Alper Kaya: Le reparăm cu ajutorul suturilor, prin metodele laparoscopice, iar acestea se vindecă. Nu se aplică medicamente, doar se face fixarea mecanică a meniscului, care câteva luni trebuie menajat, dar în timp, se vindecă singur.
Vă ajută astăzi și metodele moderne de vizualizare (tomograf, RMN)?
Prof. dr. Alper Kaya: Desigur. Putem utiliza și alte tehnici de vindecare, dar tot în cadrul intervenției. De exemplu, recoltăm sânge de la pacient pe care îl prelucrăm și care ne ajută să reparăm meniscul. Sunt multe tehnici laborioase pe care le putem aplica în timpul intervențiilor de mare finețe.
Cum procedați în cazul leziunilor de cartilagii și de ligament?
Prof. dr. Alper Kaya: Există tehnici pe care le aplicăm la ACIBADEM în cazul accidentărilor care lezează cartilagiile la tinerii sportivi, dar acestea nu funcționează în toate cazurile. În unele situații, puține de altfel, folosim autotransplantul de celule cartilaginoase: le recoltăm de la pacient, creștem țesutul în laborator și îl implantăm în genunchiul pacientului, mai ales în situațiile în care leziunile sunt bine delimitate și localizate. Există și alte tehnici precum PRP (injectarea de plasmă obținută din sângele pacientului) sau cele bazate pe celule stem pe care le recoltăm din grăsime sau măduva osoasă. După ce le prelucrăm în laborator, injectăm celulele stem în articulație, iar după 3,4 luni, e posibil ca problemele articulare să se amelioreze. Aceste tehnici încă nu funcționează în toate cazurile, sunt metode mai noi care se studiază încă, nu au devenit încă standard de tratament.
Ce probleme apar la persoanele vârstnice?
Prof. dr. Alper Kaya: Persoanele mai în vârstă se confruntă cel mai adesea cu fenomene de degenerare cartilaginoasă, cu osteoartrita sau cu fenomene inflamatorii, cum este artrita inflamatorie. Putem aplica tratamente conservatoare precum fizioterapia, injecțiile cu acid hialuronic sau PRP. În anumite cazuri mai puțin grave, putem folosi de asemenea terapiile cu celule stem. Fiecare pacient este diferit și chiar dacă investigațile radiologice arată la fel, adaptăm terapia în funcție de fiecare caz în parte. Pe lângă terapiile menționate, există și cele care presupun înlocuirea totală sau parțială a țesuturilor afectate cu proteze. În cadrul ACIBADEM, acestea pot fi aplicate cu mare precizie la nivelul genunchiului, cu ajutorul dispozitivelor robotice.
Cât de importantă este pentru pacient aplicarea încă de la început a celei mai potrivite tehnici și cât de periculoasă este amânarea intervenției?
Prof. dr. Alper Kaya: Este important ca pacientul să ajungă încă de la început la cel mai bun specialist pentru problema pe care o are. Însă există situații când pacienții amână intervenția din diverse motive, uneori justificate: vor o a doua opinie, de exemplu. Iar acest lucru este firesc, având în vedere faptul că există mai multe recomandări și opțiuni de tratament, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Însă dacă îi explicăm pacientului mecanismele bolii și opțiunile de tratament, putem decide împreună care este cel mai potrivit pentru el. Oamenii au diverse așteptări de la aceste terapii, poate unii vor să facă sport în continuare, alții poate vor doar să meargă din nou fără probleme. Așa că decizia se ia în funcție și de așteptări. Eu, de exemplu, aloc mult timp discuției cu pacientul, îl informez pe larg, îi prezint opțiunile și ne hotărâm asupra uneia sau altei metode. De obicei, începem cu tratamentul cel mai puțin invaziv, iar dacă nu funcționează, trecem la alt nivel.
Aplicați și terapii laser?
Prof. dr. Alper Kaya: Nu le folosim. S-au aplicat într-o veme, dar studiile științifice nu le-au dovedit pe deplin utilitatea în tratamentul problemelor articulare.
Cât de periculos este excesul ponderal pentru buna funcționare a genunchilor?
Prof. dr. Alper Kaya: Extrem de periculos. Gândiți-vă că atunci când mergem, fiecare genunchi, pe rând, preia greutatea corporală. La fel, se întâmplă când avem activități obișnuite, când urcăm scări, când ne așezăm pe scaun etc. Ca să nu mai vorbesc de activitățile sportive intense care solicită genunchii. Așa că orice tratament începe cu recomandarea de slăbire atunci când pacienții au un exces ponderal. Există și situații de urgență când pacienții cu obezitate nu se pot mișca din cauza problemelor de la genunchi și atunci, nu mai aștept, ci intervin și aplic proteza, înainte de scăderea în greutate.
Cât de periculos este joggingul pentru genunchi dacă nu suntem pregătiți pentru alergare?
Prof. dr. Alper Kaya: Pregătirea și încălzirea sunt importante înainte de alergare pentru că acest tip de mișcare pune mare presiune pe articulațiile genunchilor. Așa că recomand oricui întărirea musculaturii prin alte exerciții înainte de face alergări susținute.
