Histeroscopia: când este indicată și ce depistează

Ce este histeroscopia

Histeroscopia este o investigație ginecologică minim invazivă care permite vizualizarea directă a cavității uterine. Medicul introduce prin colul uterin un instrument subțire numit histeroscop, prevăzut cu cameră și sursă de lumină, pentru a examina mucoasa uterului și, în unele cazuri, pentru a efectua anumite gesturi de tratament în aceeași ședință.

Procedura poate fi diagnostică, atunci când scopul este identificarea unei probleme, sau operatorie, atunci când medicul îndepărtează o leziune ori corectează o modificare depistată. Alegerea tipului de histeroscopie depinde de simptome, de istoricul medical și de ce anume trebuie evaluat.

Când este indicată histeroscopia

Histeroscopia este recomandată de medic atunci când există semne sau rezultate ale altor investigații care sugerează o problemă la nivelul uterului. Printre indicațiile frecvente se află:

• sângerări uterine anormale, mai ales între menstruații sau după menopauză;
• menstruații foarte abundente sau prelungite;
• infertilitate sau avorturi spontane repetate, când se suspectează o cauză uterină;
• suspiciune de polipi endometriali sau fibroame submucoase;
• aderențe intrauterine, inclusiv după chiuretaj, infecții sau alte intervenții;
• suspiciuni privind un dispozitiv intrauterin deplasat ori imposibil de extras pe cale obișnuită;
• evaluarea cavității uterine după ecografie transvaginală cu rezultate neclare.

În unele situații, histeroscopia poate completa alte investigații, precum ecografia sau sonohisterografia. Medicul poate recomanda procedura atunci când are nevoie de o imagine directă a interiorului uterului, deoarece nu toate modificările apar clar la ecografie.

Ce afecțiuni poate depista

Prin vizualizarea directă a cavității uterine, histeroscopia poate ajuta la depistarea mai multor afecțiuni. Cele mai frecvente sunt:

• polipi endometriali – excrescențe benigne ale mucoasei uterine, care pot produce sângerări neregulate;
• fibroame submucoase – noduli benigni situați sub mucoasa uterină, asociați uneori cu sângerări abundente sau probleme de fertilitate;
• aderențe intrauterine – benzi de țesut cicatricial care pot modifica forma cavității uterine;
• hiperplazie endometrială – îngroșare anormală a endometrului, care necesită evaluare atentă;
• anomalii de formă ale uterului – cum ar fi septul uterin sau alte variații anatomice;
• resturi de sarcină după avort spontan, naștere sau proceduri uterine;
• surse de sângerare din endometru care nu pot fi clarificate altfel.

De asemenea, atunci când medicul observă o zonă suspectă, poate preleva o biopsie. Analiza țesutului ajută la stabilirea naturii exacte a modificării și la orientarea tratamentului.

Cum te pregătești pentru histeroscopie

Pregătirea depinde de tipul procedurii și de recomandările medicului. Înainte de investigație, este important să comunici dacă există posibilitatea unei sarcini, dacă iei anticoagulante, dacă ai alergii sau dacă ai avut infecții ginecologice recente.

• Medicul îți poate recomanda efectuarea procedurii într-o anumită fază a ciclului menstrual, de obicei după menstruație și înainte de ovulație, pentru o vizualizare mai bună.
• În unele cazuri, se solicită analize de sânge sau test de sarcină, în funcție de contextul clinic.
• Dacă procedura va fi făcută cu sedare sau anestezie, ți se poate cere să nu mănânci și să nu bei cu câteva ore înainte.
• Spune medicului ce tratamente urmezi, inclusiv suplimente sau medicamente fără prescripție, deoarece unele pot necesita ajustare.

Este util să întrebi dinainte dacă vei putea pleca acasă în aceeași zi și dacă ai nevoie de însoțitor, mai ales când se folosesc sedative sau anestezie.

Cum se desfășoară procedura

Histeroscopia se efectuează, de regulă, în ambulatoriu sau într-o sală de proceduri. Poți sta întinsă pe masa ginecologică, iar medicul introduce histeroscopul prin vagin și colul uterin în cavitatea uterină. Pentru a vedea mai bine pereții uterului, acesta este destins cu ser fiziologic sau alt mediu de distensie, în funcție de echipament și protocol.

În timpul procedurii, unele paciente simt crampe asemănătoare celor menstruale, presiune pelvină sau disconfort ușor. Intensitatea diferă de la o persoană la alta și depinde de motivele investigației, de diametrul instrumentului și de eventualele manevre efectuate.

Dacă este nevoie de tratament, medicul poate îndepărta un polip, poate rezeca un fibrom submucos mic, poate elibera aderențe sau poate preleva biopsii țintite. Durata variază în funcție de complexitatea cazului.

Ce simți după procedură

După histeroscopie, este posibil să ai crampe ușoare, o senzație de balonare sau o mică sângerare vaginală pentru scurt timp. Aceste manifestări sunt, de obicei, tranzitorii. Medicul îți poate recomanda repaus relativ în aceeași zi și, dacă este cazul, un analgezic obișnuit.

Este important să ceri sfaturi medicale dacă apar febră, durere puternică, sângerare abundentă, secreții neplăcute sau dacă starea generală se agravează. Aceste semne pot sugera o complicație și necesită evaluare promptă.

Avantaje și limite

Un avantaj major al histeroscopiei este că oferă o vedere directă a interiorului uterului, ceea ce crește acuratețea diagnosticului. În plus, anumite leziuni pot fi tratate în aceeași ședință, evitând o intervenție separată.

Totuși, nu toate problemele ginecologice pot fi evaluate prin histeroscopie. Procedura analizează în principal cavitatea uterină, nu ovarele sau alte cauze extrauterine ale simptomelor. De aceea, rezultatul trebuie interpretat împreună cu istoricul, examenul clinic și alte investigații recomandate de medic.

Când să ceri sfatul medicului

Dacă ai sângerări neregulate, menstruații foarte abundente, dificultăți de a obține o sarcină sau o ecografie cu rezultat neclar, discută cu medicul ginecolog despre utilitatea histeroscopiei. Alegerea investigației potrivite depinde de vârstă, simptome, dorința de sarcină și istoricul tău medical.

Histeroscopia este o metodă valoroasă pentru evaluarea uterului, iar în multe cazuri poate clarifica rapid cauza simptomelor și poate ghida tratamentul adecvat.

FAQ

Histeroscopia este dureroasă?

Poate provoca disconfort sau crampe ușoare, similare menstruației, dar intensitatea variază. Medicul îți poate recomanda măsuri pentru confort, în funcție de tipul procedurii.

Pot face histeroscopie dacă am menstruație?

De obicei, procedura se programează după menstruație, pentru o vizualizare mai bună. Medicul decide însă momentul optim în funcție de situația ta.

Histeroscopia poate trata problema descoperită?

Da, în unele cazuri. Dacă medicul identifică polipi, aderențe sau alte leziuni tratabile, poate interveni în aceeași ședință, dacă procedura este operatorie.

Trebuie să stau internată după histeroscopie?

Multe histeroscopii se fac ambulatoriu, iar pacienta pleacă acasă în aceeași zi. Necesitatea internării depinde de anestezie, de intervenția efectuată și de recomandarea medicului.

Când ar trebui să merg la medic după procedură?

Solicită evaluare dacă apar febră, durere intensă, sângerare abundentă sau secreții neplăcute. Aceste simptome nu sunt obișnuite și trebuie verificate prompt.