“Aveți un fibrom”, este o veste medicală pe care o află între 70 și 80% dintre femei de-a lungul vieții. O afecțiune extrem de întâlnită, așadar, dar care nu este anunțată întotdeauna prin simptome. Profesorul Murat Naki, specialist ACIBADEM în obstetrică-ginecologie, vorbește în articolul următor despre cauzele acestui diagnostic, riscurile pe care le ridică și metodele de tratament care pot ajuta pacientele.
Fibroamele sunt mase benigne care se dezvoltă în mușchii netezi ai uterului și, mai rar, în colul uterin. Sunt extrem de frecvente, dar majoritatea nu sunt însoțite de niciun simptom, așa că depistarea lor are loc, de obicei, în cazul femeilor care fac screening ginecologic regulat. Fibroamele sunt clasificate în funcție de poziția lor anatomică în uter. Pot fi poziționate lângă peretele exterior al uterului, în partea interioară, în trompele uterine, în colul uterin etc. Doar 1 din 4 femei cu fibrom prezintă simptome. Iată câteva dintre acestea:
Diagnosticul de fibrom uterin poate fi pus în urma unui examen ginecologic și o ecografie, fie abdominală, fie vaginală. Dacă este necesar, medicii pot apela și la RMN sau tomografie computerizată.
Se consideră că factorii genetici au un rol major în riscul apariției fibromului uterin – de exemplu, studiile indică faptul că fibroamele sunt de 3 până la 4 ori mai frecvente la femeile de culoare. În afară de genetică, riscul depinde și de dietă, stil de viață, stres psiho-social și factori de mediu. Riscul apariției fibroamelor uterine este mai scăzut la femeile care nasc de mai multe ori și mai mare la cele care au prima mestruație devreme și la cele care au deficit de vitamina A și vitamina D. Alți factori cunoscuți medicilor sunt consumul de alcool, care crește riscul, și fumatul, care… scade riscul. Fumatul inhibă secreția de hormoni care permit fibroamelor să crească.
Un fibrom uterin le poate face probleme femeilor tinere care își doresc copii. Aproximativ 2% din cazurile de infertilitate sunt cauzate de fibroame. De asemenea, este mai probabil ca femeile cu fibrom să sufere un avort spontan. Fibroamele afectează cavitatea uterină și pot împiedica fixarea ovulului fecundat în uter. Iar dacă sunt situate în apropierea colului uterin sau a trompelor uterine, interferează cu procesul de fecundare a ovulului, ceea ce afectează fertilizarea.
În timp ce 70-80% dintre femei au fibroame la un moment dat de-a lungul vieții, doar 1 din 4 femei necesită tratament. Tratamentul trebuie să țină cont de simptomele și vârsta pacientei, dacă își dorește copii, dacă suferă de sângerări abundente care pot duce la anemie, precum și de numărul, dimensiunea și localizarea fibroamelor. Anticoncepționalele sau medicamente similare (medicamente hormonale intrauterine) pot fi utilizate pentru a reduce sângerarea. Se pot efectua intervenții pentru a bloca principalele vene care alimentează cu sânge uterul. Sângerarea poate fi, de asemenea, redusă prin ablație în țesutul endometrial. Totuși, toate acestea sunt metode de tratament temporare. Soluția finală este îndepărtarea chirurgicală a fibroamelor. Femeile tinere care doresc să aibă copii sunt tratate prin îndepărtarea fibroamelor, în timp ce femeilor mai în vârstă, care nu mai doresc să aibă copii, li se îndepărtează uterul. Aceste proceduri chirurgicale pot fi efectuate atât prin metode chirurgicale deschise, cât și prin metode chirurgicale închise, care sunt tehnici endoscopice – fie laparoscopice, fie robotizate. Foarte rar, este posibil ca alte fibroame să se dezvolte în diferite locuri după ce primele fibroame sunt îndepărtate chirurgical. Îndepărtarea uterului elimină acest risc. De asemenea, se știe că, deși 1 din 1.350 de cazuri de fibrom înainte de menopauză este asociat cu sarcom (un tip rar de cancer), iar statistica devine 1 din 350 de femei, după menopauză.