9 întrebări și răspunsuri importante despre HPV

HPV este un virus despre care se vorbește foarte mult din cauza faptului că poate duce la cancer de col uterin. Însă nu toate persoanele purtătoare de HPV fac cancer de col uterin. Mai mult, în unele situații, prezența virusului nu impune niciun tratament. Motivul: există peste 200 de tipuri de HPV sau Human Papilloma Virus, dintre care doar 30 se pot localiza în zona organelor genitale. Pentru a lămuri cele mai frecvente întrebări legate de HPV care vin din partea pacienților, am apelat la profesorul Mehmet Faruk Köse, ginecolog, obstetrician și oncolog în cadrul Spitalului Universitar ACIBADEM Atakent, care explică, pe larg, impactul HPV asupra sănătății și implicarea în apariția cancerului de col uterin.

1. Este HPV un virus rar?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Human Papilloma Virus afectează 8 din 10 femei, însă de-a lungul vieții, cele mai multe dintre infecții nu sunt descoperite pentru că organismul se reface sigur după episodul infectării cu HPV.

2. Toate tipurile de HPV duc la cancer?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Există 15 tipuri de HPV care sunt implicate în apariția cancerului și există alte tipuri mai puțin periculoase care duc la apariția papiloamelor (negii). Tulpinile 6 și 11 sunt responsabile pentru apariția a 90 la sută dintre papiloame, iar 16 și 18 sunt responsabile pentru un procent de 70-80 dintre cancere. Aceste două tulpini produc de 5 ori mai multe îmbolnăviri de cancer decât decât celelalte 13 tulpini oncogene la un loc.

3. Infecția cu HPV înseamnă în mod automat cancer de col uterin?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Multe femei se sperie când află că sunt infectate cu HPV pentru că se gândesc automat la cancer. Însă cancerul este declanșat în condițiile în care infecția cu HPV, care produce inflamație, se asociază cu fumatul, numărul mare de nașteri, consumul unor medicamente imunosupresoare și cu riscul genetic. Doar o femeie din 3 cu risc mare va dezvolta un cancer. În aceste condiții, se explică utilitatea testului Papanicolau și a testării pentru HPV. Depistate în stadii incipiente, leziunile maligne provocate de HPV pot fi tratate cu succes.

4. Cum se contractează virusul?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Deși există un risc de a contracta virusul de pe toaletă, prosoape sau alte accesorii de baie, acesta se transmite, de obicei, pe cale sexuală. Virusul poate supraviețui la 37 de grade. Dacă, de exemplu, o femeie este infectată, iar infecția a produs inflamație locală, contactul mâinii cu zona inflamată, urmat de neglijarea igienei, poate duce la transmiterea virusului chiar și către un copil. Însă acestea sunt cazuri rare, 300 în întreaga lume. Dar nu e deloc de neglijat faptul că bărbații sunt purtători de HPV și că îl transmit mai departe femeilor. Odată contractat de către parteneră, virusul devine activ într-un interval cuprins între un an și jumătate și 15 ani de la contact. Timpul mediu în care virusul devine activ este între 7 și 8 ani. În cazul bărbaților, virusul se elimină în 6 luni.

5. Cum evoluează infecția cu HPV spre cancer?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: HPV infectează colul uterin și provoacă inflamație în sfera genitală. În mod normal, inflamația trece de la sine. Totuși, dacă există factori de risc asociați sau virusul este oncogen, atunci afectarea este clasată drept nivel CIN1. Există posibilitatea ca virusul să producă leziuni cu risc scăzut de malignizare. Însă dacă există riscuri asociate, atunci leziunile pot avea risc major de malignizare. Nivelul CIN1 nu impune tratament, iar 60 la sută dintre cazuri se remit singure. Însă dacă vorbim de CIN2 și CIN3, atunci pacientele primesc tratament pentru a reduce riscul de cancer. Riscul ca boala să evolueze de la CIN2 și CIN3 este de 15 %. În aceste cazuri, este de ajuns îndepărtarea leziunii cervicale, cu păstrarea uterului.

6. Îndepărtarea uterului poate rezolva de tot problema?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Răspunsul este “nu”, pentru că inflamația poate reapărea la nivelul vaginului. În plus, riscul de recidivă la acest nivel este similar cu cel al recidivei la nivelul colului uterin. Practic, nu putem ști unde recidivează inflamația dacă este îndepărtat uterul.

7. Cum protejează vaccinul împotriva virusului?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Vaccinurile reprezintă linia întâi în lupta cu Human Papilloma Virus. Spre deosebire de alte virusuri, HPV nu circulă în corp prin sânge, ci intră pur și simplu în celulele colului uterin. De aceea, corpul nu reacționează ca la alte virusuri, pe care le detectează și ia măsuri să le anihileze. De aceea, vaccinul introduce în circulație, prin injectarea intramusculară, anticorpi care imită HPV tocmai pentru a alerta organismul. Acesta va produce structuri care, la un eventual contact ulterior cu virusul, îl vor anihila. Vaccinurile furnizează protecție împotriva tulpinilor oncogene 16 și 18. Există și vaccinuri complexe care protejează atât împotriva tulpinilor oncogene, cât și împotriva celor care provoacă papiloame.

8. Când este recomandată administrarea vaccinului?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Este recomandat ca vaccinul să fie făcut atât fetelor, cât și băieților la 11, 12 ani. Copiii pot fi vaccinați după vârsta de 9 ani. Este de dorit ca vaccinul să se facă până la 21 de ani la băieți și până la 25 la fete. Se recomandă ca vaccinul să fie administrat în 3 doze standard: a doua doză se injectează la două luni de la prima, iar a treia doză, după 6 luni de la cea de-a doua. Băieții și fetele cu vârsta sub 15 ani pot primi doar două doze. Dovezile medicale au arătat eficacitatea vaccinului după 5 ani de la administrarea a 3 doze unui grup de copii, astfel încât nu este nevoie ca vaccinul să fie repetat.

9. Vaccinul poate fi administrat femeilor însărcinate?

Prof. Dr. Mehmet Faruk Köse: Nu se recomandă ca vaccinul să fie administrat în timpul sarcinii. Pe de altă parte, nu se recomandă întreruperea sarcinii la femeile care au primit vaccinul, neștiind că sunt gravide.