40 la sută dintre bolile cardiovasculare sunt silențioase

40 la sută dintre bolile cardiovasculare sunt silențioase

La nivel global, bolile cardiovasculare ocupă locul 1 în topul cauzelor de deces. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 17,7 milioane de oameni din întreaga lume își pierd anual viața din cauza acestor afecțiuni. Fumatul, obezitatea, dieta dezechilibrată, bogată în grăsimi de origine animală și sedentarismul sunt factori cheie care pot declanșa o boală cardiovasculară. Riscul este mult mai mare la persoanele care au rude de gradul 1 diagnosticate cu o boală care afectează inima sau vasele de sânge. Profesorul Sinan Dagdelen, șeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Universității de Medicină ACIBADEM și medic la spitalul ACIBADEM Altunizade, explică pe larg ce înseamnă risc crescut de boală cradiovasculară, cum poate fi scăzut și care sunt tehnicile moderne de abordare a afecțiunilor grave.

Care sunt factorii care declanșează problemele cardiovasculare pe care le diagnosticați la pacienții dvs.?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: În general, bolille cardiovasculare au mai mulți factori de risc. Unul este moștenirea genetică, altul îmbătrânirea, factori de risc asupra cărora nu putem interveni. Însă mai există o serie de factori de risc asupra cărora putem interveni, printre care se numără stilul de viață dezechilibrat, obezitatea, stresul, hipertensiunea, fumatul, abuzul de medicamente sau droguri, consumul de alcool, valorile crescute ale colesterolului și trigliceridelor. O altă mare problemă este glicemia crescută care, pe termen lung, poate sta la baza unei afecțiuni cardiovasculate. Cum spuneam, nu putem acționa asupra a ceea ce moștenim pe linie genetică. Însă putem lua în calcul precauții suplimentare la astfel de persoane care au un risc cardiovascular genetic crescut. Astfel, la persoanele sănătoase care pot moșteni genetic riscul de boală cardiovasculară, specialiștii pot calcula rata acestui risc, iar persoanele în cauză pot afla ce impact poate avea acest risc asupra stării de sănătate. Acest este un prim pas spre monitorizarea atentă a stării de sănătate, chiar dacă persoana respectivă nu are simptome sau nu o deranjează absolut nimic în privința sănătății. Să nu uităm însă că aproximativ 40 la sută dintre afecțiunile vasculare sunt silențioase, nu există simptome care să dea de gândit pacientului.

Asta înseamnă că nu există parametri modificați sau dacă aceștia există, nu dau simptome?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări respiratorii. Dar când aceste persoane ajung la cardiolog, iar aceasta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulația sângelui prin vase și calculează riscul cardiovascular, analizând și grăsimile din sânge, glicemia, tensiunea arterială și mulți alți parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare. Iar aceste situații sunt în proporție de 40 la sută în practica noastră curentă.

Care este vârsta la care se pot instala bolile cardiovasculare atât la femei, cât și la bărbați?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Dacă pacientul nu are un risc moștenit de boală cardiovasculară, acesta crește după vârsta de 40 de ani la bărbați și după 50 la femei. Dar dacă un pacient are în familie boli cardiovasculare, mama sau tata au afecțiuni coronare sau cardiace, atunci riscul său este crescut chiar după vârsta de 20 de ani. De aceea, acești pacienți ar trebui să-și monitorizeze atent starea de sănătate încă din prima tinerețe. Vorbim în primul rând despre cei ai căror părinți, frați sau surori au avut probleme cardiovasculare înaintea vârstei de 65 de ani. După această vârstă, bolile cardiovasculare ar putea fi puse pe seama îmbătrânirii.

Ce recomandați celor care au un risc moștenit crescut de boală cardiovasculară?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Vorbim aici de două categorii de persoane. În prima categorie, intră cele cu rude primare cu boli cardiovasculare, mamă, tată, frate, soră. Dacă pacientul a avut deces prematur în familie, o moarte subită, fără ca ruda respectivă să fi avut o problemă de sănătate cunoscută, atunci există peste 90 la sută probabilitatea ca persoana respectivă să fi decedat din cauza unei boli cardiovasculare. Iar riscul se poate transmite rudelor de gradul 1 ale persoanei decedate. Dacă rudele de gradul 1 ale unei persoane au fost diagnosticate cu o boală cardiovasculară, atunci noi încadrăm persoana respectivă la un risc crescut de afecțiune cardiovasculată, de 12 ori mai mare decât al unei persoane sănătoase, fără rude de gradul 1 cu astfel de probleme. Așa că recomandarea noastră este ca înaintea vârstei de 40 de ani, persoana respectivă să-și evalueze riscul, iar după această vârstă, se impune vizita anuală la un specialist în boli cardiovasculare. Când evaluăm riscul, luăm în calcul moștenirea genetică, dieta, nivelul de activitate fizică, dislipidemiile, stilul de viață, fumatul, consumul de alcool, procentul de grăsime din corp, indexul de masă corporală, valorile tensiunii etc. În funcție de scorul de risc, ajustăm și recomandările în privința frecvenței cu care pacientul trebuie să meargă la medicul cardiolog. În plus, îi putem recomanda schimbări ale stilului de viață care ar putea normaliza valorile unor teste care nu sunt în parametri normali și ar putea reduce riscul de afectare cardiovasculară. De asemenea, în funcție de situație, putem recomanda și medicație. În orice caz, monitorizarea periodică, în funcție de situație, este vitală. Să nu uităm de a doua categorie de pacienți care pot moșteni riscul de boală cardiovasculară de la rudele de gradul 2, cum sunt bunicii, unchii, mătușile. Acesta este un risc secundar, mai mic decât cel primar, de 2,3 ori mai mare decât al unei persoane fără rude de gradul 2 cu boli cardiovasculare

Este adevărat că bărbații sunt mai expuși decât femeile la afecțiuni cardiovasculare?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Da, este adevărat. Pe lângă factorii androgenici, bărbații au un stil de viață mai dezechilibrat, fumează mai mult. Însă după 50 de ani, și femeile au un risc similar cu bărbații din cauza scăderii secreției de hormoni estrogeni, asociată cu menopauza.

E important să mergem la cardiolog împreună cu părinții dacă aceștia au boli cardiovasculare pentru a afla la rândul nostru potențialul risc și pentru a ne monitoriza atent sănătatea?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Da. În cazul în care există risc crescut în familie, este bine ca toți membrii familiei să meargă regulat la medicul specialist în boli cardiovasculare.

Dieta, alcoolul, fumatul și bolile cardiovasculare

Cât de importantă este dieta în privința prevenției bolilor cardiovasculare?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Regimul alimentar este foarte important și există două mari situații care trebuie analizate atent. În primul rând, ne referim la grăsimile saturate, de origine animală, solide care provin din carne, ouă, lactate integrale. Dacă un pacient are colesterolul crescut și trigliceridele crescute, este important să scadă consumul de grăsimi de origine animală. Un alt aspect important al dietei în privința bolilor cardiovasculare vizează consumul de carbohidrați. Excesul de carbohidrați poate crește periculos procentul de grăsimi corporală, în special al celei din jurul taliei.

Este vorba doar despre zahăr sau este vorba și despre fructe și alte surse de zaharuri?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Mă refer la toate, inclusiv la orez, paste, pâine, porumb, toate acestea în exces, pot duce la creșterea nivelului de grăsimi din corp, dau rezistență la insulină și cresc riscul de diabet.

Cât de periculoase sunt excesul de alcool și consumul zilnic, moderat? Știm că este permisă o cantitate mică de alcool pe zi.

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Problema consumului de alcool trebuie discutată punctual. Dacă pacientul are probleme cu ficatul, de exemplu, sau un nivel crescut de lipide în sânge, atunci consumul de alcool ar trebui evitat. Persoanele sănătoase ar putea consuma un pahar mic de vin, dar cele diagnosticate cu boli cardiovasculare, cu diabet, dislipidemii sau cele care iau tratament pentru astfel de afecțiuni, ar trebui să scadă dramatic consumul de alcool pentru că acesta interferează cu mecanismul substanțelor destinate reglării nivelului de lipide.

Cât de periculos este fumatul pentru sistemul cardiovascular?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: În anii ’70, în literatura de specialitate, se menționa faptul că pacienții cu afecțiuni cardiovasculare puteau fuma, o dată, de 2, 3 ori pe zi. Apoi, în anii ’80, s-au publicat rezultatele unor studii care au corelat fumatul cu bolile cardiovasculare, și atunci s-a trecut la interzicerea fumatului pentru astfel de pacienți. Ajugem în anii ’90, când alte studii au relevat faptul că nu e de ajuns evitarea consumului propriu de țigări, ci și a fumatului pasiv. Dacă cineva fumează în aceeași încăpere cu un nefumător, acesta inhalează 40 la sută din fum. Astfel că, încă din anii ’90, am început să recomandăm evitarea fumatului pasiv pentru a reduce riscul cardiovascular.

Ce se întâmplă la nivelul vaselor de sânge dacă fumăm sau consumăm multe grăsimi?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Pentru început, evaluăm clinic pacientul, apoi calculăm riscul de boală cardiovasculară, analizând fumatul, nivelul de grăsimi din dietă, colesterolul crescut, insulino-rezistența. Apoi, dacă apar suspiciuni de probleme grave, trecem la investigațiile imagistice. Apelăm la coronaroangiografie ca să vedem cum arată vasele importante de sânge. La fumători, la cei care au colesterolul crescut sau glicemia anormală, putem diagnostica un nivel crescut de calcifieri la nivelul vaselor de sânge, probleme multiple, dificil de tratat.

Ce soluții propun medicii pentru bolile cardiovasculare

Care sunt soluțiile de tratament pentru acești pacienți?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Acestea depind de riscul fiecărui pacient, practic, terapia este individualizată. Primul nostru obiectiv este să tratăm pacientul astfel încât să nu se confrunte în viitor cu probleme coronariene, care afectează fluxul normal de sânge către inimă. Aceasta este terapia în scopul prevenției și scăderii riscului de boală cardiovasculară. De asemenea, adoptarea unui stil de viață este foarte importantă. Dacă pacientul are deja o afecțiune coronariană, terapia se adresează deja bolii și nu prevenției. Afecțiunile coronariene sunt extrem de grave și pot pune viața în pericol dacă nu sunt tratate la timp. Așa că, în primul rând, țintim să oprim agravarea bolii, prin diverse metode metode intervenționale, cum sunt implantarea stenturilor, a baloanelor, terapiile laser. Prin aceste metode, urmărim să prevenim înfundarea vaselor de sânge și să asigurăm o circulație optimă a fluxului sanguin. Există și situații când pacienții au nevoie și de intervenții chirurgicale. După ce aplicăm cea mai indicată metodă de tratament, pacientul trebuie monitorizat toată viața pentru a preveni progresia bolii.

Deci creșteți calitatea vieții, dar boala nu se vindecă?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Da, iar pe lângă tratamentul medicamentos care se ia pe termen lung, extrem de importantă este modificarea stilului de viață, care trebuie aplicată atât la pacienții care iau tratament de prevenție, cât și la cei care suferă deja de afecțiuni cardiovasculare. De exemplu, pacienții cu hipertensiune au nevoie de tratament pe termen lung, la fel și cei cu diabet, dezechilibre ale mecanismelor de reglare a glicemiei sau cu hipercolesterolemie.

Care sunt abordările moderne în cazul afecțiunilor coronariene, atât din punctul medicinei intervenționale, cât și al chirurgiei clasice?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Deciziile medicale se iau în funcție de vârsta pacientului, de comorbidități, adică alte boli grave care afectează funcționarea organelor din corp. În cazul pacienților cu vârsta peste 80 de ani, recomandăm terapiile intervenționale. Dacă pacientul se confruntă cu o afecțiune hepatică sau renală, atunci e posibil ca organismul să nu facă față unei intervenți chirurgicale clasice și aplicăm metode intervenționale, cum sunt implanturile de dispozitive precum stenturile, fără a face incizii deschise. Dacă pacientul are mai multe vase afectate, atunci putem recomanda intervenția chirurgicală. Aceasta poate implica riscuri pentru pacient pentru că vorbim despre o intervenție chirurgicală amplă, care poate genera complicații. De exemplu, în cazul intervenției pe cord deschis, riscul de accident vascular cerebral este de 10 la sută, ceea ce reprezintă un risc foarte mare. Apoi, există un risc de afecțiune renală de 2,5 la sută, unul de sângerare de 1-2 la sută, există risc de infecție, de afectare a funcțiilor cognitive.

Deci la început evaluați posibilele riscuri de complicații și apoi recomandați cea mai bună soluție?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Da, nu există un tratament universal, trebuie decis de la caz la caz. Analizăm înainte, clinic, riscul fiecărui pacient, funcțiile fiecărui organ și apoi decidem ce facem. Punem în balanță riscurile și beneficiile fiecărei metode pentru fiecare pacient în parte și decidem dacă aplicăm metodele medicinei intervenționale sau operația clasică.

Aveți și pacienți tineri cărora le recomandați terapii intervenționale pentru a evita complicațiile de mai târziu?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Da, la ora actuală, tehnologiile intervenționale sunt foarte avansate. Acum 10, 20 de ani, nu puteam aplica tehnicile intervenționale în cazul pacienților cu mai multe vase afectate, dar astăzi, putem și astfel, reducem mult riscul ca pacienții să aibă nevoie pe viitor de operații clasice, de amploare. Desigur că la pacienții tineri încercăm să rezolvăm problemele fără a recurge la chirurgia cardiacă deschisă, care are riscuri mult mai mari de complicații. Desigur, există multe cazuri reușite prin chirurgia deschisă, destinată afectărilor multivasculare. Dar o aplicăm doar când nu există alte soluții cum ar fi cele intervenționale, care sunt prima intenție a noastră.

Care sunt performanțele imagisticii care vă permit să faceți terapii intervenționale, din ce în ce mai simplificate și mai eficiente?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Tehnicile se îmbunătățesc foarte repede, iar astăzi, putem detecta o problemă cardiovasculară foarte repede,  în doar câteva ore cu ajutorul metodelor actuale de imagistică. Tehnologia avansată ne permite să tratăm pacienții în timp record, fără tăieturi, intervenind prin vasele de sânge, cu riscuri minime, cele de accident vascular de exemplu, fiind mai mici de 1 la sută. La fel, riscul de sângerare este mai mic de 1 la sută în terapiile intervenționale. Nu există risc de infecții. Facem aceste intervenții cu pacientul pe masă, stând de vorbă cu el, iar acesta poate pleca acasă a doua zi după intervenție.

Când devin obligatorii medicamentele pentru scăderea colesterolului

Ce ne puteți spune despre tratamentele de scădere a colesterolului, având în vedere faptul că asupra utilizării pe termen lung planează unele controverse?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Situația depinde de la caz la caz, totul depinde de riscul fiecărui pacient. Aceste medicamente au la bază studii clinice, care se întind pe perioade lungi de timp, și se folosesc de peste 40 de ani. Studiile clinice au arătat că, dacă un pacient are un risc crescut de afecțiune coronară și are un nivel crescut al colesterolului, atunci sunt indicate medicamentele destinate normalizării nivelului colesterolului. Colesterolul este un element crucial pentru organismul uman, dar un nivel crescut mărește riscul de afecțiuni coronariene, crește riscul formării cheagurilor de sânge. De aceea, nivelul trebuie readus în parametri normali. De altfel, studiile clinice care se întind pe zeci de ani și care au fost făcute peste tot în lume, SUA, India, Europa confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului și implicit, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicație pentru scăderea colesterolului. În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viață, adoptarea unei diete echilibrate și exercițiile fizice putând reduce cu 30 la sută nivelul colesterolului crescut. Dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecțiune coronariană și are acumulări de colesterol în vasele de sânge, vorbim despre prevenția secundară, iar peste 100 de studii clinice susțin necesitatea medicației pe termen lung de scădere a colesterolului în această situație.

Sportul și bolile cardiovasculare

Cât de important este sportul făcut toată viața pentru a preveni aceste probleme?

Prof. dr. Sinan Dagdelen: Sportul este foarte, foarte important. După ce aplicăm diverse terapii intervenționale, noi facem anumite teste de stres și de efort pacienților cu afecțiuni coronariene sau cardiace. Și în funcție de rezultate, le prescriem un program de exerciții pentru toată viața. Sportul este vital.

×
Căutare