fbpx

Dr. Leyla Ozer, despre relația oncolog-pacient și ce înseamnă “vindecare” în cance

Meseria de medic este una dintre cele mai frumoase din lume: grija pentru semeni și salvarea sănătății lor reprezintă unele dintre cele mai nobile misiuni. Acestea presupun dăruire, timp petrecut alături de pacienți, dar și susținerea lor de-a lungul tratamentului și în procesul de vindecare. De altfel, succesul terapiilor este de multe ori condiționat de un bun psihic al pacientului, iar rolul medicului este vital în menținerea acestuia. În plus, când vorbim despre cancer și terapii oncologice dificile, studiile fac referire și la optimism și încredere drept ingrediente ale unui tratament reușit. Pacienții clinicilor ACIBADEM menționează frecvent, pe lângă profesionalismul medicilor, și implicarea deosebită a acestora în susținerea psihologică a pacienților. Unul dintre cei mai iubiți și apreciați oncologi este și Leyla Ozer, cea care l-a tratat pe Daniel Cucu, suporterul dinamovist diagnosticat cu o formă rară de cancer. Medicul de top din cadrul ACIBADEM vorbește despre provocările meseriei de oncolog, dar și când se poate folosi termenul “vindecare” în cancer.

Cât de solicitantă este meseria de medic oncolog?

Conf. Dr. Leyla Ozer: 60 la sută dintre pacienți ajung la noi în stadii avansate, ceea ce înseamnă că boala s-a răspândit și la alte organe. Pentru unele tipuri de afecțiuni, există opțiuni de tratament chiar și în stadiile mai avansate, însă acesta reprezintă un procent mic din cazuri. Pentru celelalte cazuri, ca oncolog încerci să crești calitatea vieții. Și cred că asta reprezintă o parte din misiunea noastră. Asta nu înseamnă doar tratarea simptomelor, reducerea durerii și atenuarea stărilor de rău cu care se confruntă pacienții. A fi lângă pacient înseamnă să-l susții din punct de vedere psihologic pe tot parcursul tratamentului și în cazurile grave, până în ultima clipă de viață. Interacțiunea dintre medic și pacient nu se rezumă doar la evaluări și administrarea medicamentelor, are și o componentă psihologică. Ca medici, suntem empatici, însă trebuie să păstrăm niște limite pentru a nu periclita deciziile medicale care presupun în multe situații, administrarea unor terapii nu tocmai ușor de suportat, cu efecte adverse neplăcute. Încercăm să păstrăm un echilibru, deși uneori e dificil pentru că suntem oameni. Relația cu pacienții e o călătorie lungă, și eu, și pacienții avem foarte multe de învățat din această experiență. Ceea ce am învățat de-a lungul carierei mele este că unul dintre cele mai importante lucruri este să asculți pacientul, să stai de vorbă cu rudele. Uneori, ți se oferă informații care te pot ajuta să diagnostichezi precoce anumite probleme care apar de-a lungul tratamentului sau să tratezi anumite simptome. În plus, pentru pacient contează anumite lucruri la care nu ne-am fi gândit, iar acestea ne pot ajuta în aplicarea tratamentelor.

Există corelații între succesul terapiei și un psihic bun al pacienților?

Conf. Dr. Leyla Ozer: Eu cred că atitudinea nu se schimbă, chiar dacă ești sănătos sau bolnav. Dacă ești genul optimist toată viața, chiar dacă primești diagnosticul de “cancer” vei trata situația la modul cel mai optimist cu putință. Atitudinea nu se schimbă foarte mult, dar face diferența una optimistă. Cât privește relația medic pacient, îmi amintesc de un articol publicat în 2016 despre un studiu în care pacienții erau sunați regulat de personalul medical, exista o comunicare constantă referitoare la tratamente, efecte adverse. Și starea pacienților care erau în contact permanent cu unitățile medicale era mai bună. Cred că asta spune ceva despre importanța comunicării corecte și susținute cu pacientul. O relație sănătoasă cu pacientul, în care medicul insuflă încredere acestuia, ar putea crește eficacitatea tratamentului.

Iar acest lucru se produce la ACIBADEM, pentru că pacienții relatează experiențe reușite.

Conf. Dr. Leyla Ozer: Pacienții noștri ne pot contacta oricând, prin email sau chiar prin telefonul mobil. Pacienții mei au numărul meu de telefon, mă sună când au o problemă și vorbesc cu ei cât pot de repede. Comunicăm și cu pacienții care locuiesc în altă țară. În multe situații, accesul deficitar la servicii medicale de top face ca bolile să fie diagnosticate în stadiu avansat, iar efectele adverse ale tratamentelor sunt mult mai neplăcute. Dar trăim vremuri în care comunicarea cu centrele medicale de top se face foarte ușor, dacă pacienții vor să apeleze la acestea. Încrederea este foarte importantă, iar pacienții cu cancer se simt în siguranță dacă au o bună comunicare cu oncologul. Desigur, și un medic generalist poate gestiona problemele de sănătate ale unui pacient cu cancer dacă acesta ajunge într-un serviciu de urgență, dacă apare o problemă gravă. Dar relația cu oncologul contează foarte mult.

E important să comunice cu noi chiar dacă merg la un alt medic, cu o altă problemă sau pentru o manevră precum o extracție dentară. Aceasta este interzisă la anumite cazuri de cancer mamar, pentru care se administrează medicamente pentru țesutul osos. Extracția nu poate fi făcută decât la un anumit interval după tratamentul oncologic. De aceea, ne dorim ca pacienții să ne țină la curent cu toate aceste situații.

Când putem vorbi despre vindecare în cancer?

 Conf. Dr. Leyla Ozer: Nu este deloc simplu să vorbim despre “vindecare” în cancer. De exemplu, în cancerul de colon, la 10 ani după tratarea bolii, perioadă în care nu au apărut recidive, se poate vorbi despre vindecare. Dar asta nu înseamnă că după această perioadă nu poate reapărea un al doilea cancer. În cazul cancerului de sân, e greu de estimat, pentru că vedem frecvent recidive, mai ales în cazul tipurilor cu receptori hormonali. De aceea, ca medici, suntem precauți în a folosi termenul “vindecat”. Dar, în același timp, nu putem lăsa pacientul să trăiască cu anxietatea permanentă că boala va recidiva. Așa că trebuie să fim echilibrați în abordarea comunicării: nu trebuie să le creăm impresia că riscul de recidivă este 0, pentru că există riscul să abandoneze controalele regulate și să ajungă iar cu recidive avansate. De aceea, există programe de urmărire și monitorizare post tratament în funcție de tipul de tumoare și de stadiu. De exemplu, după 5 ani, o pacientă cu cancer de sân va reveni anual la o evaluare generală a stării de sănătate și o mamografie de control. Așa că încercăm să fim cât mai precauți în a folosi termenul