10 mituri despre gripă, o boală nu așa de simplă precum pare

Gripa, cea mereu confundată cu răceala comună și considerată un motiv prea banal pentru a consulta medicul, poate, de fapt, să ducă la complicații critice în cazul copiilor, la vârstnicilor și persoanelor cu boli cronice. Specialistul în boli infecțioase Sezen Özkök de la Spitalul Acıbadem Taksim ne-a împărtășit concepțiile greșite despre gripă și a făcut câteva recomandări importante.

Mitul 1: Gripa este o simplă boală.

Adevăr: Deși este posibilă însănătoșirea după o răceală banală cu simptome ușoare fără repaus la pat, gripa evoluează cu febră și simptome mai grave. Mai mult, poate duce la complicații cum ar fi bronșita, sinuzita, infecții ale urechii și pneumonie în cazul copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni cronice (de pildă, bolile de plămâni), și poate fi chiar fatală în anumite cazuri.

Mitul 2: Vaccinurile pentru gripă îți dau gripa.

Adevăr: De vreme ce vaccinurile conțin viruși inactivi (morți), nu există riscul dezvoltării unei infecții. Pe de altă parte, anotimpul în care oamenii se vaccinează împotriva gripei este, de asemenea, și anotimpul în care infecțiile simple virale care se denumite colectiv drept „răceală” sunt foarte des întâlnite. Așadar, datorită simptomelor precum slăbiciune și nas care curge, oameni tind să creadă că au gripă chiar și atunci când au o simplă răceală, iar vina este dată pe vaccinurile împotriva gripei.

Mitul 3: Nu-mi voi putea alăpta copilul dacă mă îmbolnăvesc de gripă.

Adevăr: Majoritatea mamelor care se îmbolnăvesc de gripă renunță la alăptat din cauza temerii că le vor da boala copiilor. Specialistul în boli infecțioase Sezen Özkök spune: “Contrar credinței populare, mamele trebuie să continue să-și alăpteze copiii chiar și atunci când au gripă”, și explică motivul: “De vreme ce laptele matern conține anticorpi naturali ce asigură protecție împotriva gripei, alăptatul în perioada dezvoltării gripei oferă bebelușului imunitate naturală. Pe de altă parte, este posibil ca mamele care sunt răcite sau au gripă să dea virusul copiilor lor prin inhalare sau contactul cu mâinile. Așadar, mamele care se îmbolnăvesc trebuie să poarte măști și să aibă grijă să-și spele mâinile frecvent înainte de a intra în contact cu copiii”.

Mitul 4: Dacă m-am vaccinat o dată, nu o să mă mai îmbolnăvesc niciodată de gripă.

Adevăr: Vaccinurile antigripale nu previn boala cu o rată de succes de 100%. Vaccinurile reduc riscul de a dezvolta boala și asigură dezvoltarea unor simptome mai ușoare la persoanele care se îmbolnăvesc de gripă. În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății duce o inițiativă de pregătire a vaccinurilor împotriva virușilor despre care se estimează că vor cauza o epidemie. Așadar, dat fiind că vaccinurile preexistente nu sunt eficiente împotriva noilor viruși epidemici pe care acestea nu-i au în componență, este posibil ca chiar și persoanele vaccinate să se îmbolnăvească atunci când intră în contact cu acești viruși. Afirmând că este necesară o perioadă de 2-3 săptămâni pentru ca vaccinul antigripal să fie activ după aplicare, specialistul în boli infecțioase Sezen Özkök spune că “De vreme ce reacția anticorpilor nu este încă dezvoltată înainte de finalul acestei perioade, este posibil ca persoanele vaccinate să se îmbolnăvească atunci când vin în contact cu virusul în această perioadă. Așadar, este esențial ca oamenii să se vaccineze în primele zile ale toamnei, înainte ca epidemia să înceapă”.

Mitul 5: Sunt în siguranță dacă port o mască.

Adevăr: Gripa poate fi contractată și prin contactul mâinilor. Așadar, este posibilă îmbolnăvirea cu gripă atât prin strângerea mâinii cuiva, cât și prin contactul cu obiectele folosite de persoanele bolnave precum telefoane, mouse-uri de calculator și mânere ale ușilor. Din acest motiv este esențial ca cei care suferă de gripă să se spele des pe mâini în această perioadă.

Mitul 6: Dacă stau departe de persoanele bolnave, e de ajuns ca eu să fiu în siguranță.

Adevăr: Este, de asemenea, posibilă contractarea bolii de la persoanele care o au, dar nu știu asta pentru că simptomele nu încă sunt evidente. Așadar, nu este suficient doar să stai departe de persoanele bolnave; oamenii ar trebui să se vaccineze și, de asemenea, să se spele des pe mâini.

Mitul 7: Nu trebuie să mă vaccinez în fiecare an.

Adevăr: Virusul gripal își poate schimba structura în mod continuu. De vreme ce Organizația Mondială a Sănătății dezvoltă noi planuri de vaccinare care sunt ajustate virușilor de mare risc ce pot duce la o epidemie, conținutul vaccinurilor se schimbă în fiecare an. Așadar, vaccinarea anuală este obligatorie.

Mitul 8: Va fi prea târziu să mă vaccinez împotriva gripei după luna ianuarie.

Adevăr: Vaccinurile antigripale devin active după 2 sau 3 săptămâni – se recomandă vaccinarea în fiecare an, înainte ca epidemia de gripă din septembrie și octombrie să înceapă. Afirmând că zilele de la începutul toamnei sunt cele mai bune pentru a primi vaccinul antigripal, specialistul în boli infecțioase Sezen Özkök adaugă: “Cu toate acestea, nu este niciodată prea târziu să primești un vaccin antigripal pentru că gripa, a cărei rată de incidență este cea mai mare în februarie, poate apărea chiar și în luna mai”.

Mitul 9: Pot să trec de gripa cu simptome ușoare dacă iau medicamente.

Adevăr: Gripa nu ar trebui confundată cu răceala banală pentru că are o evoluție mai gravă decât cea a răcelilor. De exemplu, persoanele bolnave de gripă pot manifesta dureri musculare severe, dureri de cap și de gât și febră. În timp ce persoanele cu răceli pot trece peste această perioadă fără a fi nevoite să stea în pat, cele cu gripă au nevoie de repaus.

Mitul 10: Pot folosi antibiotice dacă iau gripă.

Adevăr: Antibioticele nu sunt eficiente în tratamentul gripei sau răcelilor. Totuși, acestea pot fi prescrise de medic atunci când boala este însoțită de complicații precum sinuzită, pneumonie și infecții ale urechii. Calea de însănătoșire atunci când ai gripă este consumul crescut de lichide și odihna. Acestea pot fi însoțite de medicamente anti-febră sau antivirale prescrise de medici.