Când se foloseşte tratamentul chirurgical

Da Vinci Surgery

Chirurgia curativă este folosită ca o parte a oncologiei medicale. Însă, condiţia principală pentru  chirurgia oncologică este aceea ca tumora  să fie limitată doar la organulsau ţesutul unde a apărut prima dată.  Pentru reușita tratamentului chirurgical al cancerului, ca scop curativ, nu trebuie să existe nicio metastază. Tumorile pot fi îndepărtate în totalitate în cazul în care marginile acestora sunt bine determinate. Există cazuri în care tumora nu poate fi îndepărtată în totalitate, în aceste cazuri   fiind aplicată chirurgia oncologică de reducţie. Totodată, îndepărtarea chirurgicală a metastazelor, puţine la număr  crește șansa de însănătoşire a pacientului.

Chirurgia Robotică  Da Vinci

Tratamentul chirurgical al cancerului realizat laparoscopic, cu ajutorul ‘’Robotului Da Vinci’’, aduce pacientului o serie de avantaje. Pe lângă  cele generale, a tuturor intervenţiilor chirurgicale laparoscopice, ca diminuarea durerii, cicatrici minime, perioada scurtă de spitalizare, sângerarea diminuată, creşte rata de succes a operaţiei. Chirurgia robotica DaVinci este folosită în  ginecologie, chirurgie toracică, chirurgie oncologică, urologie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie generalăși chirurgia ORL.

Tratamentul chirurgical al cancerului este planificat multidisciplinar

Specialiștii de chirurgie generală, radiologie, anatomo-patologie, oncologie medicală și radiologie oncologică conlucrează  printr-o abordare multidisciplinară în planificarea tratamentului cancerului mamar. În principal, primul specialist care evaluează pacientul este chirurgul oncolog. De asemenea, este important ca, înainte și după tratament, pacientul să fie evaluat psihologic și psihiatric.

În care situații se apelează la chirurgia oncologică?

Prima opțiune în cazul cancerelor mamare, depistate într-o fază incipientă, este chirurgia oncologică. În cadrul metodei chirurgicale, tumora este excizată din țesutul mamar, din jurul țesutului său, sau prin excizarea întregului sân. De asemenea, pentru a înțelege dacă tumora s-a extins  la axilă sau nu, se mai excizează și ganglioni limfatici. Prin efectuarea  tratamentului chirurgical pentru cancer, se detectează stadiul bolii, precum și cerințele terapeutice suplimentare  (radioterapie, hormonoterapie, chimioterapie).

Azi, datorită dezvoltării tratamentelor chirurgicale oncologice și îmbunătățirii tratamentelor adjuvante, mulți dintre pacienți înregistrează rezultate excelente.

Chirurgia protectivă a sânului

Pacienții cu cancer mamar sunt pierduți datorită recurenței sistematice, în alte cuvinte, răspândirea (metastaza) și nu recurența în sân. În acest sens, îndepărtarea țesutului afectat de tumoră prin metoda chirurgiei mamare protectoare în cazurile adecvate cu un singur focar tumoral este de preferat în locul mastectomiei. În cadrul chirurgiei mamare de protecție, țesutul tumoral este excizat cu aproximativ 1-2 cm din țesutul mamar normal din jurul tumorii (excizie mare, tumorectomie).

Celălalte tehnici bazate pe excizii mai mari a celei regiuni a sânului sunt cunoscute sub numele de  „sectorotomie„ sau „mastectomie parțială”.

În ceea ce privește nodulii ce nu sunt considerați ca palpabili și maligni și marcați cu sârmă sub ghidaj mamografic sau ecografic, aceștia sunt filmați după excizie prin ghidaj de sârmă sau tehnici ROLL (Localizare radioghidată a leziunilor oculte ) și sunt controlate dacă sunt sau nu excizabile.

A) Tratamentul chirurgical al cancerului ce implică îndepărtarea întregului sân (mastectomie)

Mastectomia este o metodă aplicată în situațiile în care chirurgia protectivă a sânului nu este  posibilă. Deși era uzuală în trecut, azi mastectomia este preferată  de pacienții cu tumori neadecvate pentru chirurgia protectivă a sânului, cu diametrul mare și/sau care indică o distribuție întinsă în cadrul  acestuia (tumori cu mai multe focare). Din nou, în funcție de situația pacientului, se poate discuta despre mastectomia radicală modificată(excizarea întregului sân și a unei părți mari din ganglioni limfatici axilari). În acest caz,  din cauza exciziei unei părți mari din ganglionii limfatici axilari, există  efecte secundare ca umflarea brațului, amorțeală, furnicături.

B)  Chirurgia Oncologică pentru evaluarea ganglionilor limfatici axilari   

Cancerul mamar indică extindere mai ales spre ganglionii limfatici axilari. În trecut, excizia tuturor ganglionilor limfatici axilari era preferată pentru determinarea stadiului bolii, pentru a stabili  gradul de afectare a acestora și pentru a furniza un  bun control local (disecție axilară). Deoarece pacienții s-au plâns adesea de efectele secundare precum umflarea brațului (limfedem), restricționarea și deformarea umărului, putere scăzută și amorțirea brațului, specialiștii în oncologie medicală au renunțat la această tehnică. În ultimii ani, „tehnica biopsiei ganglionului limfatic santinelă” este metoda de excizie a majorității ganglionilor limfatici, datorită identificării celulelor tumorale. 

Ce presupune tratamentul chirurgical de biposie a  ganglionului limfatic santinelă?

În cadrul acestei tehnici, înainte de operație, în sân, inclusiv în tumoră, se injectează o substanță radioactivă  denumită 99mTc. Prin activarea substanței puternic radioactive este posibilă monitorizarea ganglionului (fie dupa-masa cu o zi înainte de operație, fie în dimineața operației) prin limfoscintigrafie, apoi se execută excizia de către un detector de substanță radioactivă sau contra-unealtă denumită sondă gamma. Ulterior proba este trimisă la laborator anatomo-patologic pentru analize în timpul operației.

De asemenea, se mai poate efectua injectarea de colorant albastru în sân, inclusiv în tumoră, în timpul operației. În acest caz, ganglionul sau ganglionii limfatici de culoare albastră pot fi excizați ca ganglioni limfatici santinelă prin găsirea canalului limfatic de culoare albastră și urmărirea sa; și aceștia fiind trimiși la anatomopatolog în timpul operației, în aceeași manieră.

Dacă ganglionul limfatic santinelă a fost implicat, toți ganglionii limfatici axilari trebuie excizați. S-a constat în mod negativ în decursul operațiilor, că au existat ganglioni limfatici ce au fost considerați ca neafectați și nu au fost excizați. Ca atare, efectele secundare precum edemele de ganglioni limfatici, restricția umărului la mișcare, sau amorțirea  brațului se observă tot mai rar la pacienții asupra cărora s-a efectuat doar biopsia ganglionilor limfatici santinelă. Dar acești ganglioni limfatici santinelă sunt tratați prin proceduri speciale și mai mult, secțiunile negative ale pacienților sunt supuse colorării cu agenți de colorare speciali. Astfel, dacă se stabilește implicarea minimă a ganglionilor limfatici, pacientul ar trebui operat a doua oară pentru o disecție suplimentară a zonei axilare, cu alte cuvinte, se excizează toți ganglionii limfatici.

Reconstrucția mamară

Reconstrucția mamară este efectuată pentru a restaura forma inițială a sânului pierdut din cauza cancerului mamar. Din acest punct de vedere, reconstrucția sânului nu este considerată ca si chirurgie plastică, ci mai degrabă ca reconstrucție,  o operație de înlocuire a unui membru pierdut din cauza bolii. Prin noile apariții din știința medicală, acum chirurgii pot genera un sân similar celui natural. În țările dezvoltate, în echipele de tratament pentru tratamentul și chirurgia cancerul mamar sunt incluși și chirurgi plasticieni, specializați în reconstrucție. Aceștia  efectuează operații pentru trasformarea naturală a sânului, atunci când se impune.

Care sunt beneficiile reconstrucției mamare?

Pierderea sânului influențează negativ multe femei din punct de vedere psihologic. Astfel, rezultatul operațiilor executate de reconstrucție mamară pot reprezenta un nou început pentru majoritatea pacienților. Relațiile familiale și viața sexuală a acestor pacienți devin compatibile. Mai mult, prin îmbunătățirea stării de spirit a pacienților, aceștia se pot lupta mai  ușor cu boala.

Ce stagii există în reconstrucția mamară?

Reconstrucția mamară are 3 stagii fundamentale. În ordine, generarea de țesut mamar, reconstrucția mamelonului și areolei, asigurarea simetriei dintre sâni.

I – Regenerarea țesutului mamar

În general, regenerarea sânului pierdut poate fi efectuată în două maniere:

1- Proteze mamare

2- Țesutul propriu al pacientului (țesut autogen).

Mulți factori, precum starea generală de sănătate a pacientului, vârsta, caracteristicile corporale, caracteristicile operației de mastectomie efectuate, administrarea sau lipsa administrării radioterapiei, starea celuilalt sân, preferințele pacientului, experiența chirurgicală și abilitățile chirurgului plastic, joacă un rol important în alegerea metodei de operație și a timpului de reconstrucție.

1 – Protezele mamare

Protezele mamare sunt, de obicei, de două feluri: umplute cu gel sau umplute cu ser fiziologic (apă cu sare). La ambele tipuri de proteze, suprafața exterioară constă dintr-un perete de silicon. În funcție de starea pacientului, reconstrucția poate fi efectuată prin așezarea protezelor direct (în cazul reconstrucțiilor simultane) sau mai întâi prin așezarea unui balon denumit „dilatator de țesut” pentru extinderea țesuturilor moi ale peretelui pieptului, îndepărtarea balonului și fixarea protezei permanente. Această metodă este preferată în special în reconstrucțiile târzii.

2 – Reconstrucția mamară cu țesutul propriu al pacientului (țesut autogen)

Reconstrucțiile mamare cu țesut autogen sunt acceptate ca fiind mai complexe și necesită experiență.

Microchirurgie

Țesutul dermic și țesutul gras subcutanat sunt îndepărtate complet de pe abdomen, zona dorsală sau regiunea șoldurilor, conectate la venele ce le alimentează  prin  metoda  transplantului de țesut liber în cazul reconstrucției mamare, iar supraviețuirea venelor este asigurată prin coaserea cu venele locației receptoare.Chirurgul plastician trebuie să fie experimentat în ceea ce privește microchirurgia pentru acest tip de operație deoarece coaserea venelor subțiri una de cealaltă poate fi efectuată doar sub microscop.

II – Reconstrucția mamelonului și areolei

Uneori va fi nevoie de câteva operații pentru obținerea imaginii unui sân natural. Prima operație(procesul de regenerare a țesutului mamar) este cea mai dificilă. În ceea ce privește a doua operație, regenerarea mamelonului și areolei (zona închisă la culoare din jurul mamelonului)  este mai ușoară, efectuate sub anestezie locală. Mamelonul este fabricat din țesut din aceeași regiune. Pentru zona de culoare închisă din jurul mamelonului, se poate apela la tatuaj sau la prelevarea pielii de la mamelonul opus sau din zona inghinală.